Cuprins

JUNG: REPERE ISTORICE
1.1. Repere istorice ale începutului de secol XX
1.2. Cronologia vieţii lui Jung
1.3. Conceptele psihologiei analitice
1.4. Divergenţa Jung – Freud
1.5. Postjungieni: dezvoltări contemporane


STRUCTURA ŞI DINAMICA PSIHICĂ
2.1. Condiţia psihologiei
2.2. Aspecte privind structura psihicului
2.3. Aspecte ale dinamicii psihice
2.3. Labirintul, rătăcire şi revenirea la suprafaţă


INDIVIDUARE, SENSUL EXISTENŢIAL
3.1. Conceptul de individuare apare la Jung
3.2. Procesul de individuare şi demersul analitic
3.3. Individuarea ca scop al analizei
3.4. Individuarea ca proces care se manifestă şi durează de-a lungul vieţii
3.5. Formarea şi dezvoltarea eului; relaţia eu – sine
3.6. Axa Eu – Sine şi ciclul vieţii psihice


ASPECTE FUNDAMENTALE ALE ANALIZEI JUNGIENE
4.1. Scopul şi arta analizei jungiene
4.2. Dimensiunea religioasă a analizei
4.3. Conceptul de suflet la Jung
4.4. Conceptul de spirit
4.5. Relaţia eu – Sine în viziunea ideilor despre religie din ultimele opere de sinteză


REPERE CADRU ALE TERAPIEI JUNGIENE
5.1 Cadrul analitic jungian favorizează funcţia transcendentă
5.2. Frecvenţa întâlnirilor analitice
5.3. Organizarea cadrului depinde de caracteristicile cazului individual
5.4. Evaluarea pacientului
5.5. Rolul analistului în crearea structurii analitice
5.6. Condiţii ale tratamentului analitic
5.7. Modalităţi de atacare a cadrului analitic
5.8. Ruperea cadrului terapeutic
5.9. Sfârşitul terapiei


TEHNICA TRANSFERULUI. CONTRATRANSFERUL
6.1. Proiecţia în terapie
6.2. Tehnica transferului
6.3. Implicarea viselor în analiza transferului
6.4. Tehnica contratransferului
6.5. Rezistenţă şi contrarezistenţă


PROBLEMATICA INTEGRĂRII IDENTITĂŢII
7.1. Dinamica imaginii identităţii eului
7. 2. Identitatea de gen şi problematica identităţii sexuale
7. 3. Coerenţa eului şi restabilirea acesteia
7. 4. Transformări în structura complexului eului


UTILIZAREA VISULUI ÎN ANALIZĂ
8.1. Visul – abordări posibile
8.2. Dimensiuni ale visului: compensarea şi prospectarea
8.3. Tehnica jungiană de interpretare a simbolurilor visului
8.4. Tehnicile de imaginare în interpretarea visului
8.5. Visul ca instrument diagnostic
8.6. Conştiinţa relaţiei eu – Sine


TIPOLOGIA JUNGIANĂ ÎN ANALIZĂ
9.1. Tipologia jungiană
9.2. Falsificarea tipului şi consecinţe clinice
9.3. Relaţia analitică în termeni tipologici

     La începutul secolului trecut, C.G. Jung inventa termenul de complex. De atunci știm ce ne bântuie în diferite chipuri, adesea în pofida eforturilor de a ține situația sub control.Puțini știu, dar termenul complex a fost preluat de Freud de la Jung, fiind inclus apoi în sintagme devenite între timp celebre, cum ar fi „complexul Oedip".
     Sunt complexele atât de distructive pe cât am învățat să ne temem de ele? Sau poate, inversând polaritatea, devin mai degrabă utile? Putem să evoluăm luminând ceea ce este ascuns în complexe? Adesea ideile care au schimbat fața lumii au pornit din acel profund mister necunoscut din noi înșine. În această incursiune în misterul vieții interioare, Jung a reușit să descopere fața luminoasă și creatoare a omului, destinul fiecăruia dintre noi.
     Mihaela Minulescu este profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din București, doctor în psihologia personalității și psihoterapeut analist formator. A fondat școala jungiană de terapie din România, care are astăzi un număr considerabil de psihoterapeuți acreditați. Este un recunoscut autor a numeroase lucrări și studii de referință în domeniul psihologiei personalității și psihanalizei jungiene. La Editura Trei a publicat lucrarea Introducere în analiza jungiană și e prezentă în volumul colectiv Povestiri de psihoterapie românească. Nu în ultimul rând, este un poet consacrat, poezia fiind cântecul care i-a străbătut viața.

Cuprins

Cuvânt înainte. De ce Carl Gustav Jung

Capitolul unu. Repere fundamentale
Concepte specifice
Divergenţa Jung–Freud
Post-jungieni: dezvoltări contemporane

Capitolul doi. Complexul. Structura psihicului uman
Întregul personalităţii: complexele
Condiţia nevrotică — splitarea complexului
Bipolaritatea complexului şi organizarea nevrotică
Autonomizarea complexelor — condiţia posesiei

Capitolul trei. Conştiinţa şi dinamica libidoului: aspecte tipologice
Conştiinţa
Dinamica libidoului: tipurile psihologice
Jung despre condiţia de normalitate vs disfuncţionalitate în funcţionarea tipurilor
Falsificarea tipurilor — sursă a tulburărilor nevrotice
Chestionarul Bezinger de Evaluare a Stilurilor de Gândire, BTSA

Capitolul patru. Psihopatologia din perspectiva tipurilor
Rolul tipurilor psihologice în condiţia nevrotică
Problema identităţii negative, personalitatea opusă
Personalitatea demonică — umbra funcţiei inferioare
Aspecte arhetipale ale posesiei: sindroamele psihotice
Importanţa cunoaşterii tipurilor în analiză: analiza ca evoluţie a integrării funcţiilor

Capitolul cinci. Simboluri ale condiţiei depresive
Depresia ca stadiu în procesul de individuare
Griul depresiv
Simbolistica regresivă a iluziei fericirii perfecte
Simbolistica speranţei că prin voinţă poţi obţine fericirea
Nu există un proces de individuare fără a trece prin stadiul depresiei
Regresia şi transferul în analiza depresiei
Contratransferul în depresie
Mitologeme frecvente pentru condiţia depresivă a alienării
Ilustraţii pentru simbolistica labirintului ca luptă cu depresia

Capitolul şase. Funcția creativă, transcendentă şi limbajul simbolic al psihicului
Funcția transcendentă, o dinamică intrapsihică transformatoare şi întregul interior
Transformare prin funcția transcendentă
Simbolul ghidului interior
Simbolul este în miezul funcției transcendente
Funcția transcendentă, simbolul şi relația analitică
Capitolul şapte. Tipologia jungiană în relaţie
Testul tipologiei în relaţie, TTR Minulescu
Modalităţi de descriere a funcţiilor în Testul Singer-Loomis, SL-DTI
Descrierea celor 16 structuri tipologice în Chestionarul Myers-Briggs MBTI
Descrierea succintă a modurilor cognitive Benziger, BTSA

Bibliografie